Anulare amendă RATB (STB)

Așa se anulează o amendă dată ilegal de RATB pentru deplasare în Piața Victoriei

Cod ECLI

ECLI:RO:TBBUC:2019:032.004793

DOSAR NR. 17469/299/2018

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A II-A – CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 4793

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE 27.11.2019

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE: GEORGE CRISTIAN VIOREANU

JUDECĂTOR: DOINA SEGĂRCEANU

GREFIER: ELENA GEORGIANA BÎRCĂ

Pe rol se află soluţionarea cererilor de apel formulate de apelantul- intimat BECHERU PETRU IOAN împotriva sentinţei civile nr. 7473/15.11.2018 pronunţate de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 17469/299/2018 în contradictoriu cu intimata-apelantă SOCIETATEA DE TRANSPORT BUCURESTI STB SA( fostă REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT BUCUREŞTI), având ca obiect anulare proces verbal de contravenţie.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, părţile au lipsit.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează faptul că apelantul-intimat a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, apel incident şi concluzii scrise, într-un exemplar, după care, Tribunalul, constatând faptul că nici una dintre părţi nu este prezentă, lasă dosarul la a doua strigare.

La a doua apelare a cauzei, părţile au lipsit, după care, Tribunalul, în temeiul dispoziţiilor art. 258 alin. 1 CPC raportat la art. 255 CPC, încuviințează proba cu înscrisuri şi rămâne în pronunţare cu privire la excepţia de nelegalitate a procesului-verbal contestat, inclusiv cu privire la admisibilitatea acestuia, cu privire la cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unor chestiuni prealabile, cu privire la sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 519 şi 520 alin.1 CPC, cu privire la excepţia de nelegalitate a art. 7 şi 10 din HCGMB nr.156/2001 inclusiv cu privire la admisibilitatea acestuia din perspectiva caracterului de act administrativ cu caracter normativ cât şi cu privire la cererile de apel formulate în cauză atât principale cât şi incident.

T R I B U N A L U L

Prin Sentinţa civilă nr. 7473/15.11.2018, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis plângerea formulată de petentul Becheru Petru Ioan, în contradictoriu cu intimata Regia Autonomă de Transport Bucureşti (actuala Societatea de Transport București S.T.B. S.A.) și a anulat procesul-verbal de contravenţie nr. 0008921/31.05.2018 încheiat de către intimată.

A luat act de faptul că petentul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Prin Sentința civilă nr. 1586/21.03.2019 a admis în parte cererea de completare și a dispus completarea dispozitivului sentinței civile nr.

7473/15.11.2018, respingând cererea petentului de a se dispune scăderea din suma de pe cardul său a cuantumului unei călătorii și a de asemenea cu mențiunea că obligă intimata la plata către petent a sumei de 20 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.

În motivare a reținut, în esență, că procesului-verbal atacat nu îndeplinește în totalitate condițiile cerute de art. 16 alin. 1 din OG nr.2/2001.

Astfel, în cuprinsul acestuia se poate observa că domiciliul petentului a fost menționat în mod eronat **** , astfel cum rezultă din copia cărții sale de identitate depusă la fila 8, verso, aspect de natură a vătăma pe persoana sancționată contravențional, care nu a semnat procesul-verbal, prin faptul că acesta nu este comunicat la domiciliul legal al contravenientului, lipsindu-l pe acesta de posibilitatea de a formula plângerea contravențională, în sensul art. 175 alin. 1 C. proc. civ.

Prin urmare, sancțiunea care intervine este nulitatea acestuia, conform textului legal menționat.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța a constatat, din istoricul de card depus de către intimată la dosar, că în perioada anterioară presupusei contravenții, există dovada validării portofoliului electronic de către petent, iar, la data menționată în procesul-verbal atacat, în intervalul orar 16:39-16:50, figurează mențiunea ”Control – aplicație invalidă”, ceea ce sugerează faptul că afirmațiile petentului, din cuprinsul mențiunilor la procesul-verbal, precum și din cele ale plângerii, sunt reale, în sensul că s-a efectuat manevra de validare a cardului, însă aparatul montat în mijlocul de transport respectiv nu a funcționat corespunzător.

În acest sens, instanța a apreciat că, indiferent dacă aparatul de validare a afișat sau nu eroarea privind validarea, lipsa validării nu îi poate fi imputată petentului, intimata fiind cea care avea obligația să depună dovada faptului că dispozitivul respectiv funcționa corespunzător, astfel cum a susținut, dovada verificărilor respective nefiind depusă la dosar.

Instanța a mai apreciat că era necesar să se manifeste o diligență mai mare a operatorilor din cadrul Serviciului Control al intimatei, ca urmare a susținerilor petentului, reținute, de altfel, în cuprinsul procesului-verbal, atât cu privire la verificările asupra aparatului/aparatelor de validare din mijlocul de transport respectiv, cât și cu privire la interogarea poziției altor călători referitoare la aceste susțineri, care ar fi putut avea calitatea de martori asistenți, cu atât mai mult, cu cât numărul acestora se prezumă că era semnificativ, față de ora la care a fost constatată pretinsa contravenție.

Pentru aceste motive, instanța a admis plângerea și a anulat procesul-verbal de contravenţie nr. 0008921/31.05.2018 încheiat de către intimată.

Împotriva Sentinței civile nr. 7473/15.11.2018, a formulat apel petentul, referitor la cheltuielile de judecată, solicitând modificarea sentinței atacate în sensul obligării pârâtei la plata cheltuielilor de 20 de lei, taxă de timbru..

De asemenea, intimata Societatea de Transport București STB SA a formulat apel, solicitând schimbarea în tot a Sentinței civile nr. 7473/15.11.2018 în sensul menținerii procesului-verbal nr. 0008921/31.05.2018.

În motivare a arătat că potrivit desfășurătorului cardului de transport al petentului, acesta nu figurează validat în data de 31.05.2018, în linia tramvaiului 24.

La momentul efectuării controlului, toate echipamentele instalate pe vehiculul în care a fost surprins contravenientul funcționau în parametri normali.

În cazul în care se constată că acestea au probleme de funcționare, autovehiculul se întoarce de urgență la unitatea de care aparține și nu revine în traseu până la remedierea defecțiunilor.

Validarea este singura modalitate de plată a contravalorii călătoriilor în cazul acestui tip de card.

În concluzie, petentul, prin nevalidare, din proprie neglijență, nu a achitat contravaloarea călătoriei efectuate, producând, astfel, un prejudiciu în patrimoniul apelantei-intimate.

În drept a invocat dispozițiile art. 466 alin. 1, art. 468 alin. 1 și 2 C.p.c., art. 7 din HCGMB nr. 156/2001, OG nr. 2/2001.

În probațiune a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

La data de 11.11.2019, a fost înregistrat la dosar apelul incident formulat de petentul Becheru Petru-Ioan.

A menționat că declară apel incident împotriva sentinței civile nr. 7473/15.11.2018, atât referitor la legalitate, cât și privitor la obligarea intimatei-apelante să scadă valoarea unei călătorii din suma aflată în portofelul electronic al apelantului-petent.

În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal contestat a menționat că prin sentința civilă nr. 7473/15.11.2018, instanța fondului a determinat adevărul și a motivat foarte clar care sunt motivele de nelegalitate și netemeinicie a procesului-verbal contestat.

Prin Sentința completatoare, instanța fondului a apreciat că este inutil să analizeze celelalte motive de nelegalitate din perspectiva lipsei temeiului de drept invocat în cuprinsul procesului-verbal, fiind suficiente lipsurile deja constatate.

Cu toate acestea, ținând cont de efectul devolutiv al apelului principal declarat de intimata-apelantă, în ipoteza admiterii acestuia, consideră că instanța de control trebuie să analizeze legalitatea procesului-verbal și din perspectiva lipsei temeiului de drept.

În ceea ce privește scăderea unei călătorii din portofelul electronic a menționat că apreciază că sunt incidente dispozițiile art. 11 alin. 1 din OG nr. 2/2001, deoarece a crezut că suma a fost percepută în momentul validării.

Din aceste motive, consideră că ar trebui să i se scadă valoarea unei călătorii din suma aflată în portofelul electronic gestionat de cardul RATB, înțelegând astfel să declare apel incident și sub acest aspect.

A invocat excepția de nelegalitate a procesului-verbal contestat, în ipoteza subsidiară reprezentată de respingerea sau anularea apelului incident declarat, apreciind că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 4 din Legea nr. 554/2004.

3 De asemenea, a solicitat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

Chestiunea de drept pe care dorește să o lămurească Înalta Curte de Casație și Justiție este dacă în cadrul unui apel declarat împotriva unui proces-verbal de constatare a unei contravenții presupusul contravenient poate ridica, în ipoteza respingerii sau anulării apelului său incident, excepția de nelegalitate a procesului-verbal care atestă acuzația în materie penală ce i se aduce, din perspectiva prezumției nesancționate legislativ a existenței prezumției de legalitate și temeinicie a procesului verbal.

În continuare a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 519 și 520 alin. 1 din Codul de procedură civilă, sub aspectul condiției de noutate prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă și lăsarea la aprecierea judecătorului învestit cu ultima cale de atac a caracterului de noutate, potrivit art. 520 alin. 1 C.p.c.

De asemenea, a invocat excepția de nelegalitate a art. 7 și 10 din HCGMB nr. 156/2001.

Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin procesul-verbal de contravenție nr. 0008921/31.05.2018 încheiat de către intimata-apelantă REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT BUCUREŞTI (actuala SOCIETATEA DE TRANSPORT BUCUREȘTI S.T.B. S.A.), petentul-apelant BECHERU PETRU IOAN a fost sancționat cu amendă în cuantum de 150 lei, imputându-i-se săvârșirea contravenției prevăzute de art. 7 lit. a din H.C.G.M.B. nr. 156/2001.

S-a reținut în sarcina acestuia că, la data de 31.05.2018, ora 16:00, a circulat cu mijloacele de transport în comun R.A.T.B., între stațiile Buzești și Victoriei, fără a valida cardul electronic de călătorie, fapta fiind constatată la controlul efectuat la stația ”Berzei”.

Excepția de nelegalitate a procesului-verbal de contravenție contestat va fi respinsă ca inadmisibilă, având în vedere că prezentul litigiu vizează stabilirea legalității și temeiniciei acestui proces-verbal.

Tribunalul o apreciază inadmisibilă având în vedere că apelantul- petent a investit instanţa de judecată şi cu anularea actului care face obiectul excepţiei de nelegalitate, or examinarea actului administrativ pe cale directă exclude controlul judecătoresc, pe calea indirectă a excepţiei de nelegalitate, la cererea aceloraşi persoane reclamante, în acelaşi dosar.

Astfel, este inadmisibilă invocarea excepţiei de nelegalitate a unor acte administrative în cadrul procesului având ca obiect tocmai anularea aceloraşi acte, datorită aplicării principiului „electa una via”.

De asemenea, Tribunalul urmează să respingă cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, întrucât aspectul ce se cere a fi lămurit nu influențează soluționarea în fond a cauzei, față de cele anterior menționate, respectiv a faptului că aspectele de nelegalitate invocate de apelantul-petent pot fi analizate în virtutea formulării acțiunii directe, nefiind necesară și totodată inadmisibilă formularea unei excepții de nelegalitate în acest sens.

Având în vedere considerentele expuse, Tribunalul urmează să respingă ca inadmisibilă și cererea de sesizare a Curții Constituționale,întrucât nu este îndeplinită condiția impusă de art. 29 din Legea nr. 47/1992, în sensul că dispozițiile contestate nu au legătură cu 4 soluționarea pe fond a cererii de sesizare a ÎCCJ, întrucât instanța a apreciat că această cerere nu este admisibilă întrucât nu este îndeplinită condiția conform căreia aspectul ce se cere a fi lămurit să influențele soluționarea în fond a cauzei.

Tribunalul va respinge ca inadmisibilă și excepția de nelegalitate a art. 7 și 10 din HCGMB nr. 156/2001 ( disponibilă la adresa http://acteinterne.pmb.ro/legis/acteinterne/acte_int/afisint.php?f=6818 ), reținând faptul că acest act reprezintă un act administrativ cu caracter normativ, care nu poate fi contestat pe calea excepției de nelegalitate, față de claritatea dispozițiilor art. 4 alin. 4 din Legea nr. 554/2004.

În continuare, se reține că apelul formulat de intimata Societatea de Transport București este neîntemeiat.

În privința legalității procesului-verbal, în mod corect a reținut prima instanță că acesta a fost întocmit în mod nelegal.

Astfel cum rezultă din simpla lecturare a procesului-verbal, acesta cuprinde adresa greșită a domiciliului apelantului, aspect ce este în măsură a vătăma persoana sancționată prin comunicarea procesului- verbal la o adresă greșită.

În privința temeiniciei, Tribunalul reține faptul că în mod corect a reținut prima instanță faptul că din istoricul de card depus chiar de către apelanta-intimată rezultă că petentul-intimat a încercat de mai multe ori validarea portofelului electronic, însă această operațiune nu a putut fi efectuată deoarece aparatul de validare nu a funcționat corespunzător.

Contrar susținerilor apelantei-intimate, nefuncționarea aparatelor de validare rezultă din chiar cuprinsul istoricului depus de aceasta la dosar.

Prin apelul formulat, intimata-apelantă nu precizează motivul existenței erorilor de validare în desfășurătorul depus chiar de către ea la dosar.

Pentru toate aceste motive, tribunalul va respinge apelul principal formulat de apelanta-intimată, ca neîntemeiat.

Tribunalul va respinge și apelul incident ca nefondat.

Astfel cum rezultă din cuprinsul acestuia, apelantul-petent a solicitat analizarea celorlalte motive de nelegalitate invocate în ipoteza admiterii apelului principal declarat de către intimata-apelantă.

Or, față de respingerea apelului formulat de aceasta, Tribunalul reține că nu se mai impune analizarea celorlalte motive de nelegalitate invocate de apelantul-petent prin plângerea contravențională și reiterate prin apelul incident.

De asemenea, nici motivele privind soluția primei instanțe referitor la solicitarea de scădere a unei călătorii din portofelul electronic nu pot fi primite, în mod corect reținând prima instanță că această solicitare reprezintă o chestiune administrativă ce vizează activitatea intimatei- apelante.

Tribunalul va respinge ca nefondat și apelul principal, formulat de petentul Becheru Petru Ioan privitor la cheltuielile de judecată, față de completarea adusă prin Sentința civilă nr. 1586/21.03.2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge excepţiile de nelegalitate ca inadmisibile.

Respinge cererea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Respinge solicitarea de sesizare a Curţii Constituţionale ca inadmisibilă.

Respinge apelul formulat de intimata-apelantă SOCIETATEA DE TRANSPORT BUCUREŞTI STB SA cu sediul în Bucureşti, sector 1, B- Dul Dinicu Golescu, nr. 1, împotriva sentinţei civile nr.7473/15.11.2018 pronunţate de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr.17469/299/2018 în contradictoriu cu apelantul-intimat BECHERU PETRU IOAN cu domiciliul în ****** ****, ca nefondat.

Respinge apelul incident formulat de apelantul-intimat BECHERU PETRU IOAN cu domiciliul în **** *****, împotriva sentinţei civile nr.7473/15.11.2018 pronunţate de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr.17469/299/2018 în contradictoriu cu intimata-apelantă SOCIETATEA DE TRANSPORT BUCURESTI STB SA( fostă REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT BUCUREŞTI) cu sediul în Bucureşti, sector 1, B-Dul Dinicu Golescu, nr. 1, ca nefondat.

Respinge apelul principal declarat de petentul-apelant BECHERU PETRU IOAN cu domiciliul în *** ****, împotriva sentinţei civile nr.7473/15.11.2018 pronunţate de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr.17469/299/2018 în contradictoriu cu intimata-apelantă SOCIETATEA DE TRANSPORT BUCURESTI STB SA( fostă REGIA AUTONOMĂ DE TRANSPORT BUCUREŞTI) cu sediul în Bucureşti, sector 1, B-Dul Dinicu Golescu, nr. 1, ca nefondat.

Cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare în ceea ce priveşte respingerea sesizării Curţii Constituţionale.

Definitivă cu privire la celelalte dispoziţii.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27.11.2019.

Preşedinte Judecător
George Cristian Vioreanu Doina Segărceanu

Grefier Elena Georgiana Bîrcă

Petru Becheru învinge mafia olguțiană a zăpezilor

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECŢIA CIVILĂ

Sentinţa civilă nr. 12548/2016

Şedinţa publică de la 31 Octombrie 2016

Completul compus din:

PREŞEDINTE Liliea Canache – Judecător

Grefier Clara Rogociu

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul BECHERU PETRU şi pe intimata POLIŢIA LOCALĂ A MUNICIPIULUI CRAIOVA, având ca obiect plângere contravenţională împotriva pvc seria PL 0043688/19.01.2016.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns petentul, personal şi martora …, propusă de petent, lipsă fiind intimata.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de şedinţă care învederează că s-a depus la dosar răspunsul intimatei Poliţia Locală a Municipiului Craiova la interogatoriul luat de către petent, după care:

În temeiul art. 318-321 Cod proc.civ., instanţa procedează la identificarea şi ascultarea martorei …, propusă de petent, sub prestare de jurământ, conform dispozitiilor art.319 Cod proc.civ., declaraţia acesteia fiind consemnată si ataşată la dosar.

Petentul solicită comunicarea unui exemplar al răspunsului la interogatoriu, depus de intimata Poliţia Locală a Municipiului Craiova.

Instanţa comunică petentului un exemplar de pe răspunsul la interogatoriu, depus de intimată, respectiv filele 164-177 din dosar şi lasă cauza la a doua strigare pentru ca petentul să observe acest răspuns.

La a doua strigare a cauzei, la apelul făcut în şedinţă publică, a răspuns petentul, personal, lipsă fiind intimata.

Petentul arată că a citit răspunsul intimatei la interogatoriu. Mai arată că este utilă soluţionării cauzei depunerea de înscrisuri, respectiv practică a Judecătoriei Craiova prin care s-a anulat avertismentul dat pentru aceeaşi faptă – sentinţa civilă nr. 6972/16 05 2016 pronunţată în dosarul nr. 2441/215/2016 – arătând că această sentinţă este opozabilă intimatei.

Nemaifiind cereri de formulat şi probe de administrat, acordă cuvântul pe fondul cauzei.

Petentul, având cuvântul, arată că a contest procesul-verbal pe motive de nelegalitate si netemeinicie.

Astfel, pe nelegalitate, art. 17 din OG 2/2001 spune că lipsa menţiunilor privind numele, prenumele, calitatea agentului constatator atrage nul absolută a procesului-verbal. În răspunsul nr. 4 la interogatoriu intimata Poliţia Locală recunoaşte că de pe procesul-verbal lipseşte prenumele „Iulian” al agentului constatator, în consecinţă, procesul-verbal este nul absolut.

Pe nelegalitatea înstiinţării, ataşată procesului-verbal, petentul arată că ordonanţa privind contravenţiile nu prevede ce elemente trebuie sa conţină o înştiinţare de plata. Conform tratatului teoretic şi practic de executare silită (procesul verbal fiind titlu executoriu), somaţia care se face in silita este un avertisment dat debitorului sa plătească creanţa. La fel ca si in cazul înştiinţării, Codul de procedură civilă nu prevede ce elemente trebuie sa conţină somaţia, însă ar trebui să conţină cel puţin suma pe care trebuie sa o plătească cel somat, somaţia (înştiinţarea) ataşată procesului verbal nu are menţionata suma de plată, deci este nulă, şi, pe cale de consecinţă, şi procesul-verbal nu este comunicat corespunzător.

Pe fondul cauzei, petentul arată că sunt 2 puncte de vedere:

Astfel, în calitate de proprietar de apartament, dacă avea sau nu ţurţuri la geam, din răspunsul la interogatoriu rezultă că poliţiştii locali nu ştiau care era fereastra sa, iar la fereastra sa de la etajul 2 nu erau zăpada sau ţurţuri. Ca şi preşedinte de asociaţie, în celalalt proces privind aceeaşi sancţiune, Judecătoria Craiova spune că nu se poate atrage răspunderea preşedintelui de asociaţie pentru că nu a dat jos zăpada având în vedere că aceasta nu este atribuţia lui, astfel că a fost anulat avertismentul. Mai arată petentul că a luat, personal, alte măsuri, chiar dacă adunarea generala a asociaţiei de proprietari este cea care hotărăşte ce se poate face cu banii asociaţiei, iar in hotărârea adunării generale nu s-a hotărât sa fie angajata o firmă.

În acest sens, în răspunsul nr. 16 la interogatoriu, Poliţia Locală arată că apelarea la 112 e una dintre masurile ce puteau fi luate, iar din declaraţia martorului Gherghel se poate retine că petentul a sunat la 112 de fata cu martorul, si la pompieri şi la RAADPFL. deci a luat masuri pentru îndepărtarea zăpezii şi ţurţurilor, deşi nu era in atribuţiile sale.

De asemenea, o altă măsură indicată de politia locala este contactarea proprietarilor. Din declaraţia martorei … şi înscrisurile depuse la dosar, rezulta ca petentul a luat masuri, a dat e-mailuri cu lista si datele de contact ale proprietarilor, pentru ca Poliţia Locală sa ia masuri, respectiv să pună bandă pentru ocolire.

Arată petentul că în plângerea contravenţionala a indicat cele 13 masuri luate pentru îndepărtarea zăpezii.

Din declaraţia martorei … rezultă că pe str. A.I CUZA trotuarul este lat, blocul Romarta fiind construit după modelul sovietic, pentru ca zăpada sa cada lângă bloc, pietonii putând trece , trotuarul fiind foarte lat, de 3 metri. Pe str. Romului Primăria a făcut parcări, a micşorat trotuarul, astfel ca nu pot trece doi oameni unul pe lângă altul, trebuie sa cobori de pe trotuar si sa mergi pe sub ţurţuri, nu este vina petentului pentru acest fapt, respectiv că Primăria nu a ţinut cont de realitatea din teren.

La întrebarea nr. 42 Poliţia Locală recunoaşte că petentul este singurul preşedinte de asociaţie din oraş amendat pentru neîndepărtarea zăpezii.

În răspunsul la întrebarea nr. 9 intimata arată că asociaţia trebuia sa încheie contract cu o firma de alpinişti, asociaţiile de proprietari, care sunt autonome fata de primărie, fiind astfel obligate sa încheie contracte cu societăţi comerciale specializate in alpinism utilitar.

Arată petentul că obligarea asociaţiei de proprietari de a încheia contracte cu anumite firme ce au ca obiect darea zăpezii jos este un abuz în serviciu, dacă adunarea generala nu doreşte să încheie contracte cu aceste firme, dacă comitetul executiv nu aprobă aşa ceva, astfel că petentul nu putea lua decât măsuri de bun simt, de a lua legătura cu oamenii, de a anunţa Primăria, de a sprijini Politia Locală pentru a întinde benzi de izolare, de a pune afişe pe stâlpi de ocolire.

În concluzie, petentul arată că procesul verbal este nelegal şi netemeinic, astfel că solicită anularea acestuia, cu cheltuieli de judecată constând in taxa jud. de timbru în cuantum de 20 de lei.

In temeiul art. 389 şi urm. Noul Cod de Procedură Civilă, considerând lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, declară închise dezbaterile şi reţine cauza spre soluţionare.

INSTANŢA

Asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 15 02 2016, sub nr. 3103/215/2016, petentul Becheru Petru a formulat plângere contravenţională împotriva procesului-verbal seria PL nr. 0043688/19 01 2016, în contradictoriu cu Poliţia Locală a Municipiului Craiova, Consiliul Local al Municipiului Craiova, Primăria Municipiului Craiova-prin primar Vasilescu Lia Olguţa şi agent constatator Gavrilă Florin.

În motivarea în fapt, petentul a arătat că, pe data de 18.01.2016, prin pv. PL nr. 0043687/18.01.2016, a fost sancţionat contraven­ţional cu avertisment pe motiv că nu a luat măsuri pentru a înlătura sloiurile de gheaţă (ţurţurii) de pe acoperişul blocului Romarta sc. C, D, E de pe str. Romul administrat de asociaţia de proprietari al cărei preşedinte este.

Pe data de 19.01.2016, pv. PL nr. 0043688/19.01.2016, pentru aceeaşi faptă, a fost sancţio­nat contravenţional cu amendă în cuantum de 500 lei pe motiv că nu a luat măsuri pentru a înlătura sloiurile de gheaţă (ţurţurii) de pe acoperişul blocului Romarta de pe str. A. I. Cuza.

Contrar celor consemnate în procesul-verbal, chiar dacă petentul locuieşte la etajul doi (etaj inferior) şi este singurul proprietar amendat din bloc, a luat toate măsurile ce depindeau de el pentru înlăturarea ţurţurilor din dreptul apartamentelor de la ultimul etaj.

Prezumţia de veridicitate a proceselor-verbale în jurisprudenţa CEDO

Cu titlu preliminar, petentul face următoarele precizări referitoare la regulile în materie de probaţiune în domeniul contravenţional, garanţiile oferite de Convenţia Europeană a Drep­turilor Omului în materie contravenţională, din perspectiva jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.

În jurisprudenţa CEDO s-a stabilit că, în domeniul contravenţional, procesul-verbal de constatare a contravenţiei reprezintă o „acuzaţie în materie penală”, sintagmă care comportă un înţeles autonom în viziunea CEDO.

Fiind în discuţie o acuzaţie în materie penală, se declanşează garanţii şi proceduri specifice. Instituită de art. 6, par. 2 din convenţie, prezumţia de nevinovăţie nu priveşte, din perspectiva CEDO, doar procesul penal în sens strict, având o aplicaţie mai largă, declanşându-se ori de câte ori fapta imputată unei persoane are conotaţie penală; în acest sens, în jurisprudenţa CEDO, s-a decis că prezumţia de nevinovăţie este aplicabilă în cadrul procedurii contravenţionale.

Respectarea prezumţiei de nevinovăţie presupune în esenţă două aspecte:

  • pe de o parte, aducerea acuzaţiei la cunoştinţa celui căruia i se impută respectiva faptă;
  • pe de altă parte, presupune că sarcina probei revine celui care formulează acuzaţia. De asemenea, viziunea CEDO asupra modului în care funcţionează prezumţiile (inclusiv prezumţia de nevinovăţie) este în sensul că prezumţiile bazate pe fapte/legi operează în toate ele de drept şi nu sunt interzise de convenţie în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanţa scopului urmărit şi respectarea dreptului la apărare Salabiaku contra Franţei). Astfel, din perspectiva CEDO, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată şi de a solicita acuzării să dovedească faptele reproşate nu reprezintă un drept absolut.

Pe de altă parte, forţa probantă a procesului-verbal de constatare a contravenţiei este la latitudinea fiecărui sistem de drept, însă instanţa are obligaţia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblul său, atunci când administrează şi apreciază probele (cauza i contra Franţei).

În sistemul de drept românesc actual procesul-verbal de constatare a unei contravenţii reprezintă un act autentic şi un raport de autoritate (vezi recursul în interesul legii formulat dresa nr. 779/27.11.2014 emisă de Avocatul Poporului şi înregistrată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sub nr. 262/02.12.2013, ce a făcut obiectul dosarului nr. 14/2014). în lumina jurisprudenţei CEDO, stabilită prin cauza Anghel contra României, s-a stabilit că prezumţia de nevinovăţie nu este încălcată cât timp forţa probantă a procesului-verbal de constatare a contravenţiei ca înscris autentic nu este indestructibilă, astfel permiţând persoanei sancţionată să răstoarne prin probe prezumţia de legalitate şi temeinicie atribuită oricărui act autentic.

Cu alte cuvinte, respectând cerinţele unei proceduri echitabile, persoana sancţionată are dreptul să utilizeze în cadrul procedurii judiciare orice mijloace de probă şi să invoce argumente de fapt şi de drept pentru dovedirea împrejurărilor că situaţia de fapt din sul-verbal nu corespunde cu modul de desfăşurare a evenimentelor, iar sarcina instanţei să respecte limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţi (sancţionarea persoanelor care săvârşesc fapte antisociale) şi respectarea dreptului la apărare a persoanei sancţionate contravenţional (cauza Anghel contra României).

Astfel, în aprecierea legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal contestat, instanţa nu trebuie să dea prevalenţă procesului-verbal ipso fapto, considerând că acesta are forţă probantă superioară, ci trebuie să acorde ocazia de a demonstra prin probe convingătoare nelegalitatea şi netemeinicia procesului-verbal atacat, cu consecinţa anulării acestuia. Adică prezumţia de veridicitate a procesului-verbal trebuie răsturnată nu doar simple susţineri, ci probe contrare.

Cele 13 măsuri luate pentru îndepărtarea zăpezii:

Astfel, pe data de 27.11.2013 (acum 2 ani), petentul a transmis către Primărie petiţia intitulată „trotuar micşorat pericol pentru pietoni”, prin care a arătat pericolul legat de căderea zăpezii de acoperiş, aşa cum este prevăzut din construcţia blocului, şi micşorarea lăţimii trotuarului, pietonii fiind obligaţi să meargă exact pe sub streaşină. A propus şi soluţii. Petiţia a fost înregistrată sub numărul 179676/2013, iar prin răspunsul nr. 179676/06.12.2013, i s-a comunicat că, Comisia de Sistematizare a Circulaţiei Rutiere şi Pietonale va analiza propunerile şi va trimite un răspuns. Petentul nu a primit niciun răspuns, probabil această comisie era ocupată cu gestionarea situaţiei cu sistematizarea Căii Bucureşti făcută de firma UTI.

Pe data de 24.01.2014, petentul a revenit cu adresă referitoare la problema precizată mai sus. A trimis această petiţie către Primăria Craiova şi Poliţia Locală Craiova. Petiţia a înregistrată la Primărie sub nr. 1281/27.01.2014. Prin adresa nr. 1281/29.01.2014, i s-a comunicat că doar onor. Comisia de Sistematizare a Circulaţiei Rutiere şi Pietonale „este singura abilitată în a lua decizii de închidere sau de deschidere a unui tronson de drum” şi că „Poliţia Locală, Inspectoratul de Urgenţă Oltenia şi administratorul drumurilor publice au desfăşurat activităţi de deszăpezire şi îndepărtare a ţurţurilor de pe blocul Romarta”.

Pe data de 17.01.2016 (duminică) a stabilit cu poliţiştii locali Răceanu Ionel şi Naum(?) Ionela să balizeze zona unde cade zăpadă, având în vedere codul galben de ninsori.

Pe data de 17.01.2016 (duminică), cu două zile înainte de amendare, a stabilit cu poliţiştii locali Răceanu Ionel şi Naum(?) Elena să balizeze zona unde cade zăpadă, având în vedere codul galben de ninsori, fiind încheiat procesul-verbal nr. 618/17.01.2016;

Pe data de 18.01.2016 (luni), cu o zi înainte de amendare, a sprijinit o echipă de poliţişti locali să marcheze cu bandă zona unde cade zăpada de pe acoperiş, conform construcţiei blocului. Cu această ocazie, petentul a fost sancţionat contravenţional cu avertisment prin procesul-verbal seria PL, numărul 0043687, doar pentru ţurţurii de pe strada Romul şi i s-a recomandat să apeleze la pompieri;

Pe data de 18.01.2016 orele 12:16, cu o zi înainte de amendare, având în vedere că prin adresa nr. 1281/29.01.2014, menţionată la punctul precedent, i s-a comunicat că „Poliţia Locală, Inspectoratul de Urgenţă Oltenia şi administratorul drumurilor publice” ajută la activităţile de îndepărtare a ţurţurilor, a apelat de pe telefonul personal Serviciul 112, de unde i s-a făcut legătura la Inspectoratul de Situaţii de Urgenţă, cerând ajutorul;

Pe data de 18.01.2016 orele 12:24, petentul fost apelat de pompieri, de pe numărul 0251510137, şi i s-a învederat că aceştia nu vor veni la blocul Romarta şi că RADPFL Craiova are echipaje pregătite pentru această operaţiune;

Pe data de 18.01.2016 orele 12:31, cu o zi înainte de amendare, petentul a apelat RADPFL Craiova la numărul 0251411214, conform instrucţiunilor primite anterior de la pompieri. Aceştia au refuzat să intervină pe motiv că nu au echipament potrivit pentru blocul Romarta;

Pe data de 18.01.2016 orele 12:33, cu o zi înainte de amendare, a apelat pompierii la numărul 0251510137 şi le-a comunicat de neintervenţia celor de la RADPFL. I s-a comunicat că nici pompierii nu vor interveni;

Pe data de 18.01.2016 orele 12:33, cu o zi înainte de amendare, petentul a informat echipa de poliţişti locali asupra refuzului pompierilor şi a stabilit să coordoneze o acţiune cetăţenească a locatarilor în vederea îndepărtării zăpezii;

Pe data de 19.01.2016, agenţii poliţiei locale au luat legătura cu majoritatea proprie­tarilor de la ultimul etaj (printre care petentul nu se numără) şi au îndepărtat ţurţurii;

Pe data de 20.01.2016, a luat personal legătura cu câţiva proprietari de la ultimul etaj pe care agenţii poliţiei locale nu i-au găsit acasă şi, după participarea la înmormântarea unei vecine, a fost îndepărtată zăpada şi din dreptul acestor apartamente: ap. 45, proprietar … şi ap. 44, …;

Pe data de 23.01.2016 orele 11:04, a transmis către Politia Locală Craiova, adresa nr. 145/PCEx/23.01.2016, prin care a comunicat datele de contact ale tuturor proprietarilor de la ultimul etaj din corpurile de clădire ale blocului Romarta.

Pe cale de excepţie, petentul a invocat nelegalitatea înştiinţării de plată

Studiind prevederile legale referitoare la înştiinţarea de plată, atât din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, se remarcă faptul că aceste legi nu au prevederi speciale legate de elementele pe care trebuie să le cuprindă înştiinţarea de plată, cu excepţia menţiunii „cu privire la obligativitatea achitării amenzii la instituţiile abilitate să o încaseze, potrivit legislaţiei în vigoare şi, după caz, a despăgubirii, în termen de 15 zile de la comunicare, în caz contrar urmând să se procedeze la executarea silită”.

Din aceste considerente, ţinând cont de precizarea că procesul-verbal este titlu exe­cutoriu şi că, în caz de neplată, se va trece la executarea silită, se poate argumenta o asemănare/identitate juridică cu somaţia prevăzută de art. 668 din Codul de procedură civilă. Astfel, conf. „Tratatului teoretic şi practic de executare silită” (autori Evelina Oprina şi Ioan Gârbuleţ, ed. Universul Juridic, 2013), vol. II, pag. 124: „Somaţia constituie un avertisment dat debitorului pentru ca acesta să cu­noască că, dacă nu îşi execută de bunăvoie obligaţia, se va trece la executarea silită a creanţei.

Textul de lege nu prevede ce elemente trebuie să cuprindă somaţia, astfel încât, în aplicarea dispoziţiilor de drept comun, ea se formulează în scris şi trebuie să cuprindă următoarele:denumirea şi sediul organului de executare;data emiterii somaţiei şi numărul dosarului de executare;numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul

creditorului şi debitorului;arătarea titlului executorului în baza căruia s-a declanşat executarea silita;arătarea încheierii prin care s-a dispus încuviinţarea executării silite;termenul în care debitorul trebuie să-şi execute obligaţia prevăzută în titlul executoriu;arătarea consecinţelor nerespectării obligaţiei;semnătura şi ştampila executorului judecătoresc.

Studiind chiar formularul tip aflat în subsolul paginii procesului-verbal, se remarcă faptul că nu există câmpuri pentru precizarea sumei şi a altor elemente necesare pentru legalitatea înştiinţării. Dintre toate, necompletarea cuantumul sumei de plată pe o înştiinţare de plată nu poată să atragă decât nulitatea acesteia.

A invocat petentul şi nelegalitatea procesului-verbal prin lipsa înştiinţării de plată. Având în vedere că, aşa cum s-a arătat mai sus, înştiinţarea este nulă, rezultă că agentul constatator nu a comunicat o înştiinţare legală, efectul juridic fiind că nu a comunicat înştiinţarea de plată, ceea ce atrage nulitatea absolută a procesului-verbal.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal, se arată că agentul constatator susţine că în „calitate” de preşedinte al Asociaţiei de Proprie­tari Bloc Romarta, petentul nu a luat „măsuri pentru a înlătura sloiurile de gheaţă (ţurţuri) şi zăpadă de pe acoperişul blocului Romarta, de pe strada A.I. Cuza”, fiind sancţionat cu suma de 500 lei, motivând că faptele sunt prev. de art. 4 alin. (1) lit. b) din hotărârea nr. 319 a Consiliului Local al Municipiului Craiova, care spun:

Art. 4.(1) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între:

– 500-2 500 lei—pentru persoane fizice;

– 1000-2 500 lei— pentru persoane juridice

b) Nemontarea şi neînlocuirea jgheaburilor, burlanelor uzate, ţiglelor, olanelor şi a geamurilor sparte, a firmelor uzate sau deteriorate, precum şi neînlăturarea sloiurilor de gheaţă( ţurţuri ) de către proprietari, chiriaşi ori deţinătorii legali;

La rubrica privitoare la lipsa martorilor, agentul Gavrilă Florin consemnează următoa­rele „Contravenientul nu este de faţă, iar persoanele prezente la faţa locului refuză calitatea de martor”.

Mai arată petentul că doar proprietarii pot fi sancţionaţi pentru că nu iau măsuri pentru îndepărtarea zăpezii din dreptul proprietăţii lor.In cazul de faţă, petentul locuieşte la etajul doi, fiind de datoria celor de la ultimul etaj să dea ţurţurii şi zăpada jos, fiind de fapt chiar singurii care au acces la streaşina blocului.

în plus, petentul este proprietar la o scară situată pe altă stradă (sc. D, str. Romului) decât cea pentru care a fost amendat.(str. AI Cuza).

Faptul că petentul locuieşte la un etaj inferior, intr-un alt corp de clădire care are chiar un număr de etaje mai mic decât clădirea pentru care a fost amendat, constituie un prim element care zdruncină puternic prezumţia de veridicitate a procesului-verbal, prezumţie care, deşi neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât şi în practica instanţelor judecătoreşti.

Se remarcă limba ascuţită şi vicleană a agentului constatator care, cu toate că potenţialii martori au refuzat să ateste situaţia descrisă de agent, precizează că aceştia au refuzat calitatea de martor.

Contradicţia evidentă (pericol pentru cetăţeni, dar niciun cetăţean, nici măcar primăriţa, nu au dorit să ateste pericolul) este un al doilea element care zdruncină puternic prezumţia de veridicitate a procesului-verbal.

Din cauza zdruncinării prezumţiei de veridicitate a procesului-verbal, conform jurisprudenţei CEDO (Anghel vs România şi altele) sancţionarea contravenţională echivalând cu o acuzaţie în materie penală, sarcina probei incumbă agentului constatator şi instituţiei din care face parte, iar prezumţia de nevinovăţie lucrează în folosul petentului.

Petentul mai arată că pentru aceeaşi faptă a fost sancţionat prin procese-verbale consecutive.

Astfel, pe data de 18.01.2016, prin pv. PL nr. 0043687/18.01.2016, a fost sancţionat contraven­ţional cu avertisment pe motiv că nu a luat măsuri pentru a înlătura sloiurile de gheaţă (ţurţurii) de pe acoperişul blocului Romarta sc. C, D, E de pe str. Romul.

Pe data de 19.01.2016, prin pv. PL nr. 0043688/19.01.2016, pentru aceeaşi faptă, a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 500 lei pe motiv că nu a luat măsuri pentru a înlătura sloiurile de gheaţă (ţurţurii) de pe acoperişul blocului de pe str. A. I. Cuza”.

Se remarcă faptul că procesele-verbale au aceeaşi serie, dar numere consecutive. Cu toate că la prima contravenţie a fost sunat de agenţii poliţiei locale, iar procesul-verbal a fost întocmit de faţă cu el, putând să-şi precizeze obiecţiunile pe care le-a gândit în acel mo­ment, pentru al doilea proces-verbal nu a mai fost contactat, fiind întocmit în lipsă, agentul constatator ştiind de la colegii săi că, în ciuda avertismentului, petentul a continuat să colaboreze cu aceştia în vederea rezolvării situaţiei, asupra căreia, legal, nu avea nicio atribuţie.

Cu privire la notele explicative ale poliţiei, petentul arată că, prin adresa nr. 2272/04.02.2016, conducerea Poliţiei Locale a Municipiului Craiova argumentează amendarea petentului stabilind o legătură între scopul unei asociaţii de proprie­tari („administrarea, întreţinerea, investiţiile şi reparaţiile proprietăţii comune”), trecând apoi la atribuţiile comitetului executiv care „reglementează folosirea, întreţinerea, repararea, înlocuirea şi modificarea părţilor proprietăţii comune”, comitet reprezentat prin preşedintele asociaţiei şi ajungând la atribuţiile administratorului, care se ocupă cu „gestionarea modului de îndeplinire a obligaţiilor cetăţeneşti ce revin proprietarilor în raport cu autorităţile publice”. Trecând peste faptul că petentul, în calitate de preşedinte al asociaţiei, reprezintă asociaţia şi îşi asumă obligaţii în numele asociaţiei, în calitate de preşedinte, nu deţine şi calitatea de administrator al clădirii, răspunzând de modul de îndeplinire a obligaţiilor cetăţeneşti ce revin proprietarilor în raport cu autorităţile publice, în cf. cu prev. art. 36 lit. e din legea nr. 230/2007

— Administratorul, persoană fizică sau juridică, are, în principal, următoarele atribuţii:[…]

e)gestionarea modului de îndeplinire a obligaţiilor cetăţeneşti ce revin pro­prietarilor în raport cu autorităţile publice. Obligaţiile cetăţeneşti sunt cele stabilite, potrivit legii, de adunarea generală a proprietarilor;

Art. 36 lit. e teza a doua din legea 230/2007 spune că obligaţiile cetăţeneşti sunt cele stabilite de adunarea generală, în nicio adunare a Asociaţiei de Proprietari Bloc Romarta nefiind stabilită obligaţia proprietarilor să înlăture ţurţurii. În plus, este evident că Poliţia Locală a Municipiului Craiova confundă persoana fizică Becheru Petru cu Asociaţia de Proprietari Bloc Romarta, reprezentată vremelnic prin drd. Petru Becheru.

Asociaţia de Proprietari Bloc Romarta administrează un condominiu care include clădiri lipite, cu rosturi de dilataţie şi mici fisuri între ele:

  • clădirea A (parter plus patru etaje, care include doar scara A) situată pe strada Alexandru loan Cuza, nr. 3-5;
  • clădirea BC (parter plus patru etaje, care include scările B şi C) situată pe str. A.I.Cuza nr. 5 şi parţial (colţ) pe str. Romul, nr. 1;
  • clădirea DE (parter plus trei etaje, care include scările D şi E), situată pe str. Romul, nr. 1.

Pe persoană fizică „care este” amendată în realitate, petentul este proprietarul apartamentului unde are domiciliul, situat în clădirea DE de pe strada Romul, la etajul doi (din cele trei ale acestei clădiri).

Agentul constată existenţă de ţurţuri pe acoperişul celorlalte clădiri (A şi BC), mai înalte cu un etaj şi situate pe str. Alexandru loan Cuza.

Având în vedere că nici la fereastra, nici la balconul apartamentului petentului, situat la etajul in 3, în clădirea DE, nu a fost constatată existenţa de ţurţuri sau zăpadă acesta, în calitate de proprietar în alt corp de clădire faţă de cel la care se referă agentul constatator, nu poate fi acuzat că nu a înlăturat sloiurile de gheaţă (ţurţurii).

Articolul invocat de agent se aplică doar proprietarilor, reprezentatul legal unei asociaţii de proprietari, ai cărei membri nu reprezintă nici măcar totalitatea proprietarilor din bloc, nu poate fi făcut răspunzător pentru acţiunile sau lipsa de acţiune a proprietarilor.

Mai arată petentul că susţinerile agentului constatator sunt contradictorii.

Dubiul rezonabil referitor la situaţia descrisă profită petentului fiindcă şi în materie con­travenţională trebuie aplicată prezumţia de nevinovăţie a persoanei învinuite de comiterea unei fapte de aşa natură cum este cea descrisă în prezenta.

Aşa cum a statuat instanţa de contencios constituţional a republicii în decizia nr. 500/2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (31) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi art. XVII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, decizie prin care Curtea Constituţională a României şi-a reconsiderat jurisprudenţa, neexercitarea rolului activ în ceea ce priveşte administrarea tuturor probelor utile, respingând plângeri fără a intra în cercetarea fondului „poate constitui premisa unor viitoare condamnări a statului român de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, având în vedere jurisprudenţa acestei instanţe, respectiv Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunţată în Cauza Anghel în potriva României, paragraful 68, în care s-a constatat încălcarea art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ce statuează cu privire la prezumţia de nevinovăţie, văzută ca una dintre garanţiile fundamentale ale dreptului la un proces echitabil.

Aşa cum a arătat mai sus, jurisprudenţa CEDO a inclus în noţiunea de „acuzaţie în materie penală” şi materia contravenţională, având în vedere calificarea dată de dreptul intern faptei, câmpul de aplicare general al normei, gravitatea faptei, cât şi preeminenţa caracterului represiv al sancţiunii contravenţionale (hotărârile din cauzele Engel vs. Olanda, Campell şi Fell vs. Regatul Unit). Din acest punct de vedere se impune în mod necesar respectarea garanţiilor specifice recunoscute persoanei acuzate, între care dreptul la o apărare efectivă, prezumţia de nevinovăţie a petentului, în ceea ce priveşte şi aspectul sarcinii probaţiunii în cadrul soluţionai acestei plângeri contravenţionale — aspect care evident incumbă pârâţilor.

Aşadar, din moment ce situaţia de fapt descrisă de agentul constatator nu numai că nu e probată, dar este contrazisă de realitate şi de refuzul potenţialilor martori, este justificată invocarea netemeiniciei actului de sancţionare contravenţională, impunându-se anulari procesul-verbal seria PL numărul 00436 688 din data de 19.01.2016.

În dovedire, a anexat procesul-verbal seria PL numărul 00 436688 din data de 19.01.2016;înştiinţarea de plată, formular aflat pe aceeaşi pagină cu procesul-verbal contestat;petiţia intitulată „Trotuar micşorat pericol pentru pietoni”/27.11.2013 ;răspunsul nr. 179676/06.12.2013;petiţia „Trotuar micşorat pericol pentru pietoni 2”/24.01.2014;răspunsul nr. 1281/29.01.2014;procesul-verbal nr. 618/17.01.2016; procesul-verbal seria PL, numărul 0043687/18.01.2016;adresa nr. 145/PCEx/23.01.2016; răspuns nr. 2272/04.02.2016.

Fiindu-i comunicată cererea de chemare în judecată, intimatul Gravrilă Florin a depus întâmpinare, solicitând respingerea plângerii contravenţionale ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva si netemeinică.

Pe cale de excepţie, a invocat lipsa calităţii procesuale pasive pentru următoarele motive:

-potrivit dispoziţiilor art. 4, alin. 1 din Legea politiei locale nr. 155/2010, Poliţia se organizează si funcţionează, prin hotărâre a autorităţii deliberative a administraţiei publice locale, ca un compartiment funcţional în cadrul aparatului de specialitate al primarului/primarului general sau ca instituţie publică de interes local, cu personalitate juridică“, iar art. 14, alin. 1 din acelaşi act normativ, statuează ca personalul poliţiei locale este compus din:

a- funcţionari publici care ocupă funcţii publice specifice de poliţist local;

b-funcţionari publici care ocupă funcţii publice generale;

c- personal contractual”.

„În domeniul ordinii şi liniştii publice, poliţia locală are următoarele atribuţii:

i-constată contravenţii şi aplică sancţiuni pentru nerespectarea lor legale privind convieţuirea socială stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, pentru faptele constatate în raza teritorială de competenţă (art. 6 lit. i din Legea nr. 155/2010R).

De asemenea, potrivit art. 53 din HCL nr. 319/2009 prin care s-a aprobat Regulamentul privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea municipiului Craiova, precum şi stabilirea, constatarea şi sancţionarea I care constituie contravenţii, ’’Constatarea si sancţionarea contraventiilor se face de către primar şi împuterniciţii acestuia şi funcţionarii publici din Poliţia Comunitară Craiova.

Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 475/2010 a fost aprobata reorganizarea Politiei Comunitare a Municipiului Craiova in Politia Locala a Municipiului Craiova, ca institutie de interes local cu personalitate juridica incepand cu data de 1 01 2011, iar prin art. 2 din Hotararea Consiliului Local al Municipiului Craiova 1/2011 denumirea Politia Comunitara a Municipiului Craiova se înlocuieşte in cuprinsul tuturor actelor de autoritate in vigoare cu denumirea Poliţia Locala a Municipiului Craiova. Prin H.C.L. nr. 279/2011 s-a modificat art. 53 al H.C.L. nr. 319/2009, astfel constatarea şi sancţionarea contravenţiilor se face de către primar şi împuterniciţii acestuia şi politistii din cadrul Politiei Locale a Municipiului Craiova”.

Concluzionând, poliţiştii locali, fiind funcţionari publici cu atribuţii au competenţa de a constata contravenţii şi de a aplica prevăzute de H.C.L. nr. 319/2009, asa cum a fost modificată nr. 279/2011.

Arată petentul că a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenţiei 28377/25.03.2015 in calitate de politist local din cadrul Politiei Municipiului Craiova, in exercitarea atribuţiilor de serviciu, potrivit celor menţionate mai sus.

Calitatea procesuala presupune existenta unei identităţi intre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuala activa), precum si intre persoana cel care este subiect pasiv in raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuala pasiva).

Potrivit art. 36 din Noul Cod de procedura civila „Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.”

Sarcina indicării calitatii procesuale revine reclamantului, care, prin cererea de chemare in judecata, trebuie sa expună împrejurările din care să rezulte ca el este indreptatit sa il cheme in judecata pe pârât.Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana chemată în judecată şi persoana obligabilă (titulara obligaţiei) din raporul juridic dedus judecăţii.

Pe fondul cauzei, intimatul a arătat că la de 19.01.2016 împotriva petentului s-a luat masura sanctionarii contravenţionale conform prevederilor art. 4, alin. 1, lit. b) coroborate cu art. 4, din Regulamentul anexa la Hotararea Consiliului Local al Craiova nr. 319/2009 privind aprobarea Regulamentul privind or măsuri pentru gospodărirea municipiului Craiova, precum şi stabilirea, constatarea şi sancţionarea faptelor care constituie contravenţii, întrucât acesta in calitate de preşedinte al Asociaţiei de Proprietari Bloc Romarta nu a luat masuri de a inlatura sloiurile de gheata (ţurţuri) si zapada de pe acoperisul blocului Romarta de pe strada A.l. Cuza, aceştia reprezentând pericol pentru pietoni.

Potrivit prevederilor art. 4 din HCL nr. 319/2009 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între: 500 – 2500 lei pentru persoane fizice, 1000 – 2500 lei – pentru persoane juridice nemontarea si neînlocuirea jgheaburilor, burlanelor uzate, ţiglelor, geamurilor sparte, a firmelor uzate sau deteriorate, precum si neînlăturarea sloiurilor de gheaţă( ţurţuri ) de către proprietari, chiriaşi ori deţinătorii legali”.

De asemenea, prevederile art. 3 din Regulamentul anexa la Hotararea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 319/2009 statueaza ca „Autorităţile publice, precum si persoanele juridice, agenţii economici au obligaţia să efectueze lucrările de reparare, consolidare întreţinere şi curăţire a clădirilor aflate în proprietatea sau în folosinţa lor, a anexelor acestora, a împrejmuirilor, precum şi a oricăror altor spaţii deţinute cu orice titlu ori terenuri proprietatea lor sau utilizate de acestea, cetăţenii au obligaţia să asigure îngrijirea imobilelor aflate în proprietatea sau în folosinţa lor, a anexelor gospodăreşti, curţilor, împrejmuirilor şi să păstreze ordinea şi curăţenia pe străzi, drumuri, în pieţe, şi grădini în celelalte locuri publice, precum şi în mijloacele de transport în comun”.

La faţa locului au fost efectuate fotografii din care se poate observa cu usurinta faptul ca petentul a savarsit fapta constatata si prinsul procesului-verbal seria PL nr. 0043688/19.01.2016,respectiv nu a luat nicio masura pentru indepartarea ţurţurilor si constituiau un real pericol pentru pietoni, desi a fost avertizat atât verbal, cat si in scris in data de 18.01.2016 (proces-verbal 13687/18.01.2016).

A depus, în susţinere, planşe foto.

Şi intimatul Consiliul Local al Municipiului Craiova a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii.

A invocat excepţia lipsei calitatii procesuale pasive a Consiliului Local al Municipiului Craiova, intrucat acesta nu poate sta in judecata.

Potrivit dispoziţiilor art. 41 Cod de procedura civila „orice persoana care are folosinţa drepturilor civile poate sa fie parte in judecata”, coroborate cu dispoziţiile legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 prin care Consiliul Local al Municipiului Craiova este autoritate publica locala deliberativa (art. 1 alin. 2 din Legea nr. 215/2001), fara a avea stabilit sediu si cod fiscal, avand ca singurele atributii de a aproba proiectele de hotarare propuse de primar, viceprimar, consilieri locali sau cetăţeni in şedinţe ordinare sau extraordinare (art. 45 alin. 6 din Legea nr. 115/2001).

Mai mult decât atât, procesul-verbal de contravenţie nu este emis sub antetul Consiliului Local al Municipiului Craiova.

Pe cale de consecinţa, soluţia ce se impune este aceea de respingere a acţiunii ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

De asemenea, s-a invocat excepţia lipsei calitatii procesual pasive si a Primăriei Craiova prin Primar intrucat procesul verbal de constatare a contravenţiei a fost intocmit de către agentul constatator din cadrul Politiei Locale a Municipiului Craiova. Poliţia Locală a Municipiului Craiova este o entitate aflată sub tutela Municipiului Craiova, dar care are personalitate juridică.

Prin Hotararea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 475/2010 a fost probata reorganizarea Politiei Comunitare a Municipiului Craiova in Politia Locala a Municipiului Craiova, ca institutie publica de interes local cu personalitate juridica începand cu data de 01.01.2011, iar prin art. 2 din Hotararea Consiliului Local al Municipiului Craiova 1/2011 denumirea Politia Comunitara a Municipiului Craiova se inlocuieste in cuprinsul tuturor actelor de autoritate in vigoare cu denumirea Politia Locala a Municipiului Craiova.

Conform prevederilor Legii politiei locale nr. 155/2010, politia locala are atributii in urmatoarele domenii:domeniul ordinii, liniştii publice si pazei nurilor,domeniul circulaţiei pe drumurile publice,domeniul disciplinei în construcţii şi al afişajului stradal,domeniul protecţiei mediului,domeniul activităţii comerciale,domeniul evidenţei persoanelor,iar potrivit art. 2 alin. 3 din acelaşi act normativ,“in exercitarea atribuţiilor ce îi revin, poliţia locală cooperează cu unităţile, respectiv cu structurile teritoriale ale Poliţiei Române, ale Jandarmeriei Române, ale Poliţiei de Frontieră Române şi ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Potrivit art. 15 din OG 2/2001 alin. 1 contravenţia se constata prin proces verbal încheiat de persoanele anume prevăzute in actul normativ care stabileste si sancţioneaza contravenţia, denumite in mod generic agenţi constatatori. Alin. 2 prevede ca pot fi agenţi constatatori: primarii, ofiţerii si subofiţerii din cadrul MAI, speciali abilitati, persoane imputernicite in acest scop de miniştri si alti conducători ai autoritatilor administraţiei publice centrale, de prefecţi, preşedinţi ai consiliilor etene , primari, de primarul general al Municipiului Bucureşti, precum si de alte persoane prevăzute in legi speciale.

Pe cale de consecinţa, soluţia ce se impune este aceea de respingere a plângerii formulata împotriva Primăriei Municipiului Craiova prin Primar.

Pe cale de excepţie, petentul invoca nelegalitatea instiintarii de plata intrucat necompletarea cuantumului sumei de plata pe o instiintare de plata nu poate sa atraga decât nulitatea acesteia.

De asemenea invoca nelegalitatea procesului verbal prin lipsa instiintarii de plată, agentul constatator nu a comunicat o instiintare legala,efectul juridic fiind nulitatea absoluta a procesului verbal.

Înştiinţarea de plata reprezintă o comunicare a procesului verbal cu menţiunea obligativitatii de a achita contravaloarea amenzii in speţa fara a imbraca condiţiile de fond si forma a somaţiei emisa in cadrul procedurii de executare silita.Potrivit dispozitiilor art 25 din OG 2/2001 alin 3 – in situatia in care contravenientul a fost sancţionat cu amenda, o data cu procesul verbal,acestuia i se va comunica si înştiintarea de plata. In înştiinţarea de plata se va face menţiunea cu privire la obligativitatea achitării amenzii la instituţiile abilitate sa o încaseze, in termen de 15 de la comunicare, in caz contrar urmând sa se procedeze la executare silita, înştiinţarea de plata a fost comunicata o data cu procesul verbal de constatare a contraventiei, si anume prin posta cu confirmare de predare primire.Fiind ridcata împreuna cu procesul verbal, petentul nu poate invoca motive de nelegalitate a instiintarii de plata intrucat cuantumul sumei de plata nu a fost menţionat, deoarece procesul verbal de contravenţie cuprinde in mod obligatoriu, pe lângă alte menţiuni- si descrierea faptei contravenţionale si indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contravenţia,prin stabilirea sumei ce constituie amenda.

Referitor la aspecte privind nulitatea procesului verbal de contravenţie – art. 16 alin. 7 prevede ca „obiectiunile sunt consemnate distinct in procesul verbal la rubrica mentiuni, sub sancţiunea nulitatii procesului verbal” iar art. 17 din OG 2/2001 prevede că lipsa menţiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator , numele si prenumele contravenientului , iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia,a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal.

Pe fondul cauzei, intimatul a arătat că procesul-verbal este de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al autorităţii administrative, învestit de autoritatea statală pentru constatarea şi sancţionarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedura specială şi care face dovada de fapt menţionate în cuprinsul său până 1a proba contrară, fapta respectivă fiind probată cu ajutorul prezumţiei de legalitate a actului administrativ, asociată cu prezumţia de autenticitate şi cu prezumţia de veridicitate.

Procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei beneficiază de prezumţia de legalitate şi temeinicie, prezumţie care, deşi neconsacrată legislativ, este acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât şi în practica instanţelor judecătoreşti.

Astfel, potrivit art.56 alin.l lit.a din Legea nr. 230/2007 cu modificările şi completările ulterioare, neluarea de către proprietari, de către asociaţia de proprietari către comitetul executiv al asociaţiei de proprietari a tuturor masurilor pentru repararea si menţinerea in stare de siguranţa a clădirii si a instalaţiilor aferente (ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apa, de canalizare, de centrala, de preparare si distribuire a apei calde, instalatii electrice si de gaze, centrale termice, crematorii, instalatii de colectare a deşeurilor, instalatii de antenă colectiva, telefonie etc.) pe toata durata existentei acestora, constituie contraventie.

Potrivit prevederilor actului normativ mai sus menţionat, comitetul executiv este reprezentat de preşedintele asociaţiei. De asemenea, acesta reprezintă asociaţia stări în relaţiile cu terţii.

Potrivit prevederilor art. 30 şi ale art. 31, preşedintele reprezintă comitetul şi asociaţia de proprietari. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 56 alin.3, sancţiunile pentru contravenţiile prevăzute la alin.l lit.a-e se aplică persoanelor fizice vinovate.

De asemenea, potrivit art. 32 alin.2 din Legea nr.230/2007 privind organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin, preşedintele asociaţiei, răspunde personal sau în solidar alături de membrii comitetului executiv, în faţa legii.

Art. 3 din actul normativ invocat defineşte proprietatea comuna ca fiind toate părţile dintr-un condominiu care nu sunt apartamente sau spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă. Acoperişul este proprietatea comuna iar obligativitatea de a lua măsuri de inlaturare a sloiurilor de gheata este a proprietarilor, indiferent de etajul la care aceştia locuiesc.

Asociatia de proprietari este persoana juridica ce reprezintă interesele proprietarilor si exercita drepturile si obligaţiile in numele lor, avand drept scop administrarea şi gestionarea proprietăţii comune care, pe lângă drepturi, impune obligaţii pentru toţi proprietarii.

Petentul a fost sanctionat contravenţional cu suma de 500 lei in conformitate cu art. 4 alin. 1 lit.b din anexa la HCL 319/2009. Potrivit art. 4 constituie contravenţie si se sancţionează cu amenda cuprinsa intre 500-2500 lei pentru persoane fizice si nemontarea şi neînlocuirea jgheaburilor, burlanelor uzate, ţiglelor, olanelor si a geamurilor sparte, firmelor uzate sau deteriorate, precum şi neînlăturarea sloiurilor de gheaţă (turturi) de către proprietari, chiriaşi sau deţinători legali.

Având în vedere natura procesului-verbal de contravenţie de act administrativ de constatare, acesta se bucură de prezumţia de temeinicie, specifică actelor administrative, înzestrate cu această calitate datorită încrederii în faptul că organul emitent, autoritatea, consemnează exact faptele pe care le constată „ex propriis sensibus”, fară alte adăugiri sau denaturări ale realităţii .Limita care nu trebuie depăşită în folosirea prezumţiei de temeinicie este dată tocmai de constatarea personală a faptei de către agent.

În drept, au fost invocate dispoz. art. 205 N.C.pr.civ., Lg. 230/2007 şi OG 2/2001.

Intimata Poliţia Locală a Municipiului Craiova a depus întâmpinare, solicitând respingerea plângerii contravenţionale formulată de petent.

Pe fondul cauzei, intimata a arătat că la de 19.01.2016 împotriva petentului s-a luat masura sanctionarii contravenţionale conform prevederilor art. 4 alin. 1 lit. b din RAHCL nr. 319/2009, respectiv constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă cuprinsă între: 500 – 2500 lei pentru persoane fizice, 1000 – 2500 lei – pentru persoane juridice nemontarea si neînlocuirea jgheaburilor, burlanelor uzate, ţiglelor, geamurilor sparte, a firmelor uzate sau deteriorate, precum si neînlăturarea sloiurilor de gheaţă( ţurţuri ) de către proprietari, chiriaşi ori deţinătorii legali”.

De asemenea, prevederile art. 3 din Regulamentul anexa la Hotararea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 319/2009 statueaza ca „Autorităţile publice, precum si persoanele juridice, agenţii economici au obligaţia să efectueze lucrările de reparare, consolidare întreţinere şi curăţire a clădirilor aflate în proprietatea sau în folosinţa lor, a anexelor acestora, a împrejmuirilor, precum şi a oricăror altor spaţii deţinute cu orice titlu ori terenuri proprietatea lor sau utilizate de acestea, cetăţenii au obligaţia să asigure îngrijirea imobilelor aflate în proprietatea sau în folosinţa lor, a anexelor gospodăreşti, curţilor, împrejmuirilor şi să păstreze ordinea şi curăţenia pe străzi, drumuri, în pieţe, şi grădini în celelalte locuri publice, precum şi în mijloacele de transport în comun”.

A mai arătat intimata că petentul a fost avertizat atât verbal, cat si in scris in data de 18.01.2016 (proces-verbal 13687/18.01.2016), dar nu a luat nici o măsură pentru îndepărtarea ţurţurilor sau zăpezii care constituiau un pericol real pentru pietoni, iar din planşele foto efectuate la faţa locului se poate observa faptul că petentul a săvârşit fapta constatată şi descrisă de agentul constatator.

Asociaţia de proprietari prin comitetul executiv reprezentat de preşedinte are atributii si răspunde pentru administrarea, întreţinerea, investiţiile şi asupra proprietăţii comune, asa cum statueaza dispoziţiile Legii nr.230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi prevederile Hotararii Guvernului nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor ce de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi a asociaţiilor de proprietari, astfel:

  • art. 29 alin. 1 si alin. 2 din Legea nr. 230/2007 – “Cu excepţia atribuţiilor rezervate exclusiv proprietarilor cu privire la proprietăţile individuale, apartamente sau spaţii cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, comitetul executiv reprezintă asociaţia de proprietari în administrarea şi exploatarea clădirii
  • art. 30 alin. 1 din Legea nr. 230/2007 „comitetul executiv, reprezentat de preşedintele asociaţiei de proprietari, are următoarele atribuţii: d) reglementează folosirea, întreţinerea, repararea, înlocuirea şi modificarea părţilor proprietăţii comune, inclusiv cu privire la consumurile proprietăţii comune”.
  • art. 31 din din Legea nr. 230/2007 „(1) Preşedintele asociaţiei de reprezintă asociaţia în derularea contractelor şi îşi asumă obligaţii în numele acesteia. El reprezintă asociaţia de proprietari în relaţiile cu terţii, inclusiv în acţiunile iniţiate de asociaţie împotriva unui proprietar care nu şi-a îndeplinit faţă de asociaţie sau în procesele iniţiate de un proprietar care contestă o adunării generale a proprietarilor.(2) Preşedintele asociaţiei de proprietari supraveghează şi urmăreşte hotărârilor adunării generale, respectarea prevederilor statutului şi de asociere, precum şi aplicarea deciziilor comitetului executiv. Acesta, de situaţie, poate propune comitetului executiv sau adunării generale măsuri împotriva celor care nu respectă regulile, regulamentele, şi deciziile asociaţiei de proprietari, conform prevederilor legale şi statutare.”

Din textele legale mentionate, rezulta ca fapta petentului este certa, are caracter contravenţional, procesul verbal de contravenţie contestat bucurandu-se de prezumţia de legalitate pana la dovada contrara, ori petentul nu a dovedit contrariul temeiniciei si legalitatii actului constatator contestat,. De asemenea, sancţiunea aplicata este proporţionala cu pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările fost săvârşită fapta, iar agentul constatator a întocmit actul sancţionator cu respectarea prevederilor O.G. nr. 2/2001 si HCL nr. 319/2009.

A anexat în dovedire, în xerocopie:HCL nr. 319/2009, proces-verbal de constatare a contravenţiei şi planşele foto efectuate la faţa locului.

În cauză au fost încuviinţate şi administrate, pentru petent, proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul intimatei Poliţia Locală a Municipiului Craiova şi proba testimonială cu martorii … şi Gherghel Iulian Gabriel, declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr. 0043688/19.01.2016, petentul a fost sancţionat pentru fapta prevăzută de art. 4 (1) lit. b din HCL 319/2009 cu amendă contravenţională în cuantum de 500 lei.

S-a reţinut că petentul în calitate de preşedinte al asociaţiei de proprietari „Bloc Romarta” nu a luat măsuri pentru a înlătura sloiurile de gheaţă (ţurţurii) şi zăpada de pe acoperişul blocului Romarta de pe str. A. I. Cuza, deşi fusese avertizat atât verbal cât şi în scris.

Împotriva procesului verbal de contravenţie petentul a formulat plângere contravenţională în termenul legal prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001.

Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanţa învestită cu soluţionarea plângerii analizează legalitatea şi temeinicia procesului-verbal şi hotărăşte asupra sancţiunii.

Potrivit prevederilor art. 4, alin.1, lit. b din HCL 319/2009, constituie contravenţie „ neînlăturarea sloiurilor de gheaţă (ţurţuri) de către proprietari, chiriaşi, ori deţinători legali”

Având în vedere dispoziţiile actului normativ care prevede şi sancţionează fapta contravenţională instanţa constată că subiect activ al contravenţiei reţinute în sarcina petentului poate fi proprietarul, chiriaşul sau deţinătorul legal al unui imobil.

În cauza de faţă, instanţa constată că, prin procesul verbal de contravenţie contestat s-a reţinut în sarcina petentului, de agentul constatator o contravenţie pentru săvârşirea căreia se poate asuma doar răspunderea unei persoane fizice ce are calitatea de subiect activ calificat, respectiv: chiriaş, proprietar sau deţinător legal al unui imobil căruia îi incumbă obligaţia legală de a proceda la înlăturarea sloiurilor de gheaţă, sau a unei persoane juridice căruia îi incumba această obligaţie.

De asemenea, împrejurarea că potrivit prevederilor legii 230/2007 asociaţia de proprietari are atribuţii privind administrarea întreţinerea asupra proprietăţii comune nu este de natură să atragă răspunderea preşedintelui asociaţiei de proprietari în condiţiile în care norma juridică în baza căruia s-a dispus sancţionarea petentului prevede în mod expres persoanele care pot avea calitatea de subiect activ al contravenţiei.

Pe cale de consecinţă, instanţa reţine că fapta nu e săvârşită de persoana sancţionată, aceasta neavând calitatea de subiect activ al contravenţiei.

Pe baza celor reţinute anterior, instanţa apreciază că procesul-verbal nu este legal întocmit, astfel că urmează a fi anulat.

Având în vedere considerentele mai sus expuse, va admite plângerea contravenţională şi va anula procesul-verbal de contravenţie nr. 0043688/19.01.2016, întocmit de intimată.

Fiind în culpă procesuală, în conformitate cu dispoz. art. 453 alin. 1 C.pr.civ., va obliga intimata la plata cheltuielilor de judecată către petent în cuantum de 20 lei, reprezentând taxă timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite plângerea contravenţională formulată de petentul Becheru Petru, domiciliat în Craiova, …., cu domiciliul procedural ales în Craiova, …, în contradictoriu cu intimata Poliţia Locală a Municipiului Craiova.

Anulează procesul-verbal de contravenţie nr. 0043688/19.01.2016, întocmit de intimată.

Obligă intimata la plata cheltuielilor de judecată către petent în cuantum de 20 lei, reprezentând taxă timbru.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 31 Octombrie 2016.  

 Roblox HackBigo Live Beans HackYUGIOH DUEL LINKS HACKPokemon Duel HackRoblox HackPixel Gun 3d HackGrowtopia HackClash Royale Hackmy cafe recipes stories hackMobile Legends HackMobile Strike Hack

Preşedinte,

Liliea Canache

Grefier,

Clara Rogociu

 Roblox HackBigo Live Beans HackYUGIOH DUEL LINKS HACKPokemon Duel HackRoblox HackPixel Gun 3d HackGrowtopia HackClash Royale Hackmy cafe recipes stories hackMobile Legends HackMobile Strike Hack

   

Red. jud. L.C./Tehnored. gref. C.R.

4 expl./ 28 Noiembrie 2016.